Viitor

O plimbare cu mocănița ar fi o completare perfectă la vizitarea Castelului Corvinilor. Sa nu mai spunem că la capătul liniei înguste este Govăjdia, unde se află conservat cel mai modern furnal de topire a minereului de fier din Europa la timpul lui, fierul topit aici stând și astăzi la baza Turnului Eifel din Paris.. Chiar dacă costă foarte mult să fie refăcută, pe vechiul terasament poate fi amenajată momentan o pistă de biciclete. În viitor s-ar putea amenaja terasamentul pentru a putea circula un „trenuleț” turistic pe roti. Fosta linie CFI ar uni spectaculos obiectivele turistice Castelul Corvinilor, Furnalul de la Govăjdie și Mina Ghelari.

Primarul comunei Ghelari, Ion Bulbucan, recunoaşte că satul Govăjdia ar fi putut avea o altă soartă, dacă furnalul de aici ar fi fost exploatat din punct de vedere turistic. Edilul susţine că, de anul viitor, se va începe renovarea întregii clădiri, inclusiv a acoperişului. Lipseşte însă mocăniţa: „Nu pot decât să-mi imaginez ce frumos ar fi să avem iarăşi mocăniţa pe şine aici. Dar ar costa mult, foarte mult, să punem noi şine la loc. Totuşi, o călătorie cu un trenuleţ, cu fete îmbrăcate pădurence care să împartă plăcinte pădureneşti şi câte un pahar de vinars ar face toţi banii”. Ion Bulbucan spune că dezmembrarea liniei ferate Hunedoara – Govăjdie s-a făcut, în mare parte, în perioada 2000 – 2001. Atunci, autorităţile austriece, cele care au construit şi consolidat calea ferată, au trimis autorităţilor române o adresă prin care se anunţa că expiră termenul de garanţie de 100 de ani al podurilor şi podeţelor. Conform lui Bulbucan, această adresă a fost folosită drept pretext de Talc Dolomită Zlaşti, ultimul proprietar al liniei ferate înguste, pentru dezafectarea acesteia.

Sursa: http://www.replicahd.ro/images/replica206/rep3.htm

Responses

  1. Dezafectarea trenuleţului nostru e o crimă împotriva patrimoniului ţării, numai unii care nu simt că aparţin acestor meleaguri, cei din care lipseşte orice ataşament, iubire şi patriotism local puteau permite acest lucru. Pe mine personal m-a afectat, durut şi revoltat foarte mult această atitudine cinică, permiterea vânzării şinelor ca fier vechi.Unde sunt locomotivele?
    Nu a putut nicio autoritate gândi pe lungă durată?Aş dori din tot sufletul să fie refăcut această rută.În Elveţia, Ungaria, etc. ele reprezintă atracţii turistice de masă, accesibile pentru omul de rând. Sprijin din tot sufletul demersurile în acest sens.

  2. Beatrice, nu mai e de mirat nimic in tara asta. Daca au topit Muzeul fierului din Hunedoara(apropo, astia de la CIMEC nu stiu asta? http://www.cimec.ro/muzee/fier/frame.htm), ce mai conteaza o linie ingusta…Oricum, o linie taiata, nu mai are aproape nici o sansa de a fi refacuta, din cauza costului foarte mare. Autoritatile romane puteau sa o salveze „din condei”, declarand-o monument de arhitectura industriala, citeste aici. Dar, din neglijenta sau „din interes”(ca sa scoata bani din vanzarea la fier vechi), nu s-a intamplat asta.

  3. Cele doua locomotive L45H sunt inca in depou. In cel mai bun caz le cumpara Georg Hocevar, iar in cel mai rau ajung 2×32 tone de fier vechi

  4. le-a cumpărat dl. Hocevar, dar nu le-a apucat să le ducă încă la el în Crişcior.

  5. Cum la noi prea puține se întâmplă pe liniile înguste care au mai rămas să ne uitam un pic în ograda vecinului sa vedem ce ii mai face capra. Zis și făcut și m-am uitat deci la vecinii de țară, sârbii adică, cu noua lor linie îngustă de la Mokra Gora. Să mă explic. Cum poate știți, fosta Yugoslavie avea o rețea impresionantă de linii înguste. O linie pleca chiar de la Belgrad și ajungea pe malul Adriaticii la portul Dubrovnic. Orașe mari ca Sarajevo sau Visegrad au fost toate legate între ele de o rețea de peste 2000 de km de linii ferate înguste pe ecartament bosniac de 760 care a fost adoptat și la noi. Din aceste linii ferate principale care duceau marfa și călători se deprindeau căi ferate forestiere și uzinale ca și la noi. Rețeaua a fost construită se pare cu materiale rămas de la construcția canalului Suez. A fost folosita în ambele războaie mondiale, distrusa și refăcuta de fiecare data. Amintesc și de partizanii sârbi care au dat „ţepe” trenurilor naziste cu fiecare ocazie. Dintre locomotivele puternice cu aburi cu tender care au făcut munca pe aceste linii amintesc cele făcute in Yugoslavia de uzina Djuro Djakovic și bineînțeles Mavag, Krauss, Henschel, Ohrenstein&Koppel, Jung etc. Amintesc și de ciudatele locomotive cu sistem Klose. Încet statul transforma calea ferata îngusta în cea normala și rețeaua pierde încet, încet din din importanță și întindere. În 1970 ultimul tren trece prin Mokra Gora peste munții Sargan. Calea ferată rămâne încă 15 ani și apoi este demontata complet prin anii 1989. Şi acum urmează partea importanta.
    În 2000 mai mulți entuziaști pornesc o acțiune de reparare a căii ferate acum dispărute. Guvernul înțelege faptul ca de fapt calea ferata îngustă face parte din istoria locului și merita reasudă la viata. Apoi turismul va înviora o zona aproape moarta. Armata își face și ea datoria și curăță terasamentul pe mai mulți km în munții Sargan pe porțiunea numita și Sargan 8 după traseul sinuos spectaculos al liniei. Proiectul primește aviz și fonduri din partea statului. Se aduc șinele vechi păstrate în magaziile statului și se începe repararea celor aprox. 21 km din jurul localității Mocra Gora. În 2001 prima locomotivă cu abur trece peste șinele nou așezate. Piatra și traversele sunt plătite de stat care, atenție, cumpără patru locomotive L 45H din România și pornește turismul organizat cu ele pe aceasta linie care șerpuiește pe diferitele nivele prin tunele și văi sălbatice. Se construiește chiar și o remiză nouă și planurile includ extinderea liniilor peste granița până la Visegrad, apoi în cealaltă direcție construirea unui tronson ocolitor peste munți din cauza că vechiul terasament a fost acoperit de apele lacului de acumulare Vrutci…
    Credeți că a fost ușor? Da de unde. De exemplu, un cimitir care se întinsese peste linie a trebuit sa fie strămutat sau o ciupercărie dintr-unul din tunele a trebuit de asemenea mutată altundeva. Norocul a fost ca majoritatea podurilor și tunelelor au fost în cea mai buna stare.

  6. Politicienii lor se pare că își iubesc țara și încearcă sa nu își vadă numai de interesele lor mici și meschine, mai fac și ceva frumos și folositor. Pe când și la noi așa ceva? Poate niciodată.
    Ca să fie treaba în regula vă rog deci să-i dăm guvernului nostru câte ceva de lucru. Ce este de făcut la noi?
    Va rog sa adăugați o lista de obiective în domeniul liniilor ferate înguste. Ce este de făcut, ce este de reparat, ce se mai poate repara, ce merita refăcut.

  7. Of,Dumnezeule mare, ce soarta are si tara asta a noastra. Isi va lua, oare, vreodata, revansa soarta fata de anii astia multi de … devalizare si vandalizare morala, spirituala si materiala?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: