Publicat de: - | 04/09/2010

CFI Nadrag-Gavojdia

Calea Ferata Industriala a fost o cale ferata mixta, pentru ca totul se transporta cu ajutorul materialului rulant: lemn, minereuri din cele mai indepartate vai, mangal si carbune, atat din amonte cat si din aval, piatra de constructie si calcar. De asemenea, materiale prefabricate, piesele componente ale noilor uzine, si produsele finite erau transportate pana la statia CFR Gavojdia. In anul 1896, calea ferata de 760 mm avea o lungime de 25 Km intre Nadrag si Gavojdia.

Citește mai mult…

Publicat de: - | 31/08/2010

Istoria caii ferate Timisoara-Buzias

•  15 noiembrie1857  a fost inaugurata Calea Ferata între Szeged, Jimbolia si Timisoara (113,9 Km), linie care unea Banatul cu Ungaria si Austria. Locomotivele de tip 2A, au fost fabricate de John Cockerill în Belgia dupa modelul american Norris. O calatorie de la Timisoara la Budapesta dura 26 de ore, iar de la Timisoara la Viena dura 35 de ore.

•  30 august 1858  a fost inaugurata calea ferata între Timisoara – Stamora Moravita  Vârset si Iasenova în Iugoslavia cu o lungime de 94,7 Km. Locomotivele au fost de tip 1B si au fost fabricate de Steg la Viena. Aceste doua cai ferate au facut legatura între portul Bazias de pe Dunare cu Viena.

•  Decembrie1863  dupa saisprezece ani de constructie a fost inaugurata prima cale ferata între Oravita si Anina. Locomotivele au fost proiectate special pentru a face curbe cu un diametru de 114 metri si de a împinge 110 to pe o panta cu declinatie de 21%, la o viteza minima de 15 Km/ora. Locomotivele de tip ET aveau 5 roti de fuga si au fost proiectate de Pius Frank la Steg în Viena.

Citește mai mult…

Publicat de: - | 01/08/2010

CFF MARGINA

Calea ferata de la Margina cu ecartament de 760 mm a fost construita în anul 1911 în mai multe etape. Prima etapa a fost necesara pentru a rezolva transportul de lemn la fabrica de otet, care a fost înfiintata în anul 1910. Aceasta fabrica produce si în anul 2003 otet de fermentatie, dupa o tehnologie austriaca Frings. Zona aceasta a fost aleasa din mai multe considerente. În primul rând, fabrica avea acces la calea ferata cu ecartament normal Ilia  Iam  Iasenovo. Tot pe acolo trece si drumul de legatura între Ardeal si Banat precum si drumul transalpin Margina  Luncani  Rusca Montana. Toate aceste cai de comunicatie permiteau trimiterea otetului în toate statele europene în timp real.

Citește mai mult…

Publicat de: - | 12/06/2010

Calea ferata cu cremaliera Caransebes-Hateg

Citește mai mult…

Publicat de: combo85 | 19/04/2010

Petiţie pentru reconstrucţia liniei

 

Să reconstruim mocăniţa Hunedoara!!!

 

Cum la noi prea puţine se întâmplă pe liniile înguste care au mai rămas să ne uităm un pic în ograda vecinului să vedem ce îi mai face capra. Zis şi făcut şi m-am uitat deci la vecinii de ţară, sârbii adică, cu noua lor linie îngustă de la Mokra Gora. Să mă explic. Cum poate ştiţi, fosta Yugoslavie avea o reţea impresionantă de linii înguste. O linie pleca chiar de la Belgrad şi ajungea pe malul Adriaticii la portul Dubrovnic. Oraşe mari ca Sarajevo sau Vişegrad au fost toate legate între ele de o reţea de peste 2000 de km de linii ferate înguste pe ecartament bosniac de 760 care a fost adoptat şi la noi. Din aceste linii ferate principale care duceau marfă şi călătorii se deprindeau căi ferate forestiere şi uzinale ca şi la noi. Reţeaua a fost construită se pare cu materiale rămase de la construcţia canalului Suez. A fost folosită în ambele războaie mondiale, distrusă şi refăcută de fiecare dată. Amintesc şi de partizanii sârbi care au dat “ţepe” trenurilor naziste cu fiecare ocazie. Dintre locomotivele puternice cu aburi cu tender care au făcut munca pe aceste linii amintesc cele făcute in Yugoslavia de uzina Djuro Djakovic şi bineînţeles Mavag, Krauss, Henschel, Ohrenstein&Koppel, Jung etc. Amintesc şi de ciudatele locomotive cu sistem Klose. Încet statul transformă calea ferata îngusta în cea normala şi reţeaua pierde încet, încet din din importanţă şi întindere. În 1970 ultimul tren trece prin Mokra Gora peste munţii Sargan. Calea ferată rămâne încă 15 ani şi apoi este demontată complet prin anii 1989. Şi acum urmează partea importantă.
În 2000, mai mulţi entuziaşti pornesc o acţiune de reparare a căii ferate acum dispărute. Guvernul înţelege faptul ca de fapt calea ferata îngustă face parte din istoria locului şi merită reasudă la viata. Apoi turismul va înviora o zona aproape moartă. Armata îşi face şi ea datoria şi curăţă terasamentul pe mai mulţi km în munţii Sargan pe porţiunea numita şi Sargan 8 după traseul sinuos spectaculos al liniei. Proiectul primeşte aviz şi fonduri din partea statului. Se aduc şinele vechi păstrate în magaziile statului şi se începe repararea celor aprox. 21 km din jurul localităţii Mokra Gora. În 2001 prima locomotivă cu abur trece peste şinele nou aşezate. Piatra şi traversele sunt plătite de stat care, atenţie, cumpără patru locomotive L45H din România şi porneşte turismul organizat cu ele pe aceasta linie care şerpuieşte pe diferitele nivele prin tunele şi văi sălbatice. Se construieşte chiar şi o remiză nouă şi planurile includ extinderea liniilor peste graniţa până la Vişegrad, apoi în cealaltă direcţie construirea unui tronson ocolitor peste munţi din cauza că vechiul terasament a fost acoperit de apele lacului de acumulare Vrutci…
Credeţi că a fost uşor? Da de unde. De exemplu, un cimitir care se întinsese peste linie a trebuit să fie strămutat sau o ciupercărie dintr-unul din tunele a trebuit de asemenea mutată altundeva. Norocul a fost ca majoritatea podurilor şi tunelelor au fost în cea mai bună stare. Politicienii lor se pare că îşi iubesc ţara şi încearcă sa nu îşi vadă numai de interesele lor mici şi meşchine, mai fac şi ceva frumos şi folositor. Pe când şi la noi aşa ceva? Poate niciodată.
Ca să fie treaba în regula vă rog deci să-i dăm guvernului nostru câte ceva de lucru. Ce este de făcut la noi?
Sperăm ca şi noi să urmăm exemplul sârbilor şi ne va ajuta ministrul turismului pentru că această linie merită să fie refăcută, şi această linie aparţine de istoria Hunedoreană.

Petiţia destinată ministrului turismului pentru reconstrucţia căii ferate înguste de la Hunedoara-Govăjdie în scopuri turistice şi să ajute la dezvoltarea turistică a zonei.

Am ilustrat în Photoshop cam cum ar arăta dacă s-ar reface mocăniţa:

Exemplul de la Mokra Gora din Serbia: Diferenţa din cele două fotografii este de 10 luni:

Publicat de: combo85 | 27/03/2010

Parcursuri de agrement cu Mocăniţa de la Brad

Zilele în care circulă mocăniţa:
Marţi 6 Aprilie 2010
Miercuri 7 Aprilie 2010
Joi 8 Aprilie 2010

Preţ bilet:
3 RON dus şi 5 RON dus+întors

Plecări:
Crişcior, poarta 2 de la Atelierele Centrale Crişcior (ACC): 13:00 şi 15:00
Brad, Biserica Mare Ortodoxă: 13:25 şi 15:25
Brad, Gara CFR: 14:00 şi 16:00
Brad, Biserica Mare Ortodoxă: 14:15 şi 16:15

Sosiri:
Brad, Biserica Mare Ortodoxă: 13:20 şi 15:20
Brad, Gara CFR: 13:40 şi 15:40
Brad, Biserica Mare Ortodoxă: 14:10 şi 16:10
Crişcior, poarta 2 de la Atelierele Centrale Crişcior (ACC): 14:45 şi 16:45

Parcursurile sunt organizate de Asociaţia Pentru Păstrarea Liniilor Înguste din România.
Mocănița va fi compusă din Locomotiva cu aburi Reșița „Crişcior 5” din 1957, un vagon bar și două vagoane de călători.
Mai multe detalii pe CFI

Publicat de: combo85 | 27/03/2010

Parcursuri de agrement cu Mocăniţa Huţulca

Zilele în care circulă trenul:

Sâmbătă 3 Aprilie 2010
Duminică 4 Aprilie 2010
Luni 5 Aprilie 2010
Marţi 6 Aprilie 2010

Preţ bilet:
10 RON dus şi întors

Plecări:
Moldoviţa (din spatele hotelului „Oana”) 12:00 şi 15:00
Raşca 12:40 şi 15:00

Sosiri:
Raşca 12:30 şi 15:30
Moldoviţa 13:10 şi 16:10

Mocăniţa va fi compusă din locomotiva cu aburi „Krauss” din 1917 cu un vagon bar şi două vagoane călători.
Parcursurile sunt organizate de Asociaţia Pentru Păstrarea Liniilor Înguste din România
Mai multe detalii pe CFI

Publicat de: combo85 | 02/03/2010

Costuri de materiale CFI

Navigând pe net, am dat de un site românesc care comercializează șină de cale ferată tip 40 și elementele de prindere a șinei (tirfoane, plăcuțe, eclise, etc.) Pentru reconstrucția CFI Hunedoara – Govăjdia sunt necesare 840T de șina tip (40kg/m) pentru aprox. 10 km şi 460 m, măsurând de la gara mică din Hunedoara, pe vechiul terasament, și până în gara din Govăjdia. Am trimis un e-mail la contactul societății respective întrebând prețul materialelor și am primit răspunsul:
„Şină CF tip 40 = 1400 RON/tona
840 T x 1400 = 1 176 000 RON

Material mărunt (de prindere) tip 40 = 2500 RON/tona
200 T x 2500 = 500 000 RON”
Adresa: S.C. Sovima Consulting S.R.L.
Traverse, am găsit pe un alt site de anunțuri o firmă care produce traverse din fag impregnate cu bitum sau gudron. Estimez pentru CFI Hunedoara ar fi nevoie de 25000 de traverse, care ar fi aprox. 45 RON buc noi, iar traverse CFR folosite ar fi ideale pentru că dintr-o traversă pentru cale normală ar ieşi două traverse de cale îngustă şi sunt şi mai ieftine.
Pentru poduri am aflat că se lucrează la tonă deci aprox 500 euro/tona de confecţii metalice.
Estimez pentru reconstrucţia CFI Hunedoara-Govăjdia ar fi nevoie 1.500.000€ maxim cu toate cheltuielile: materiale, amenajare terasament, poduri, materiale rulante, etc. Investiţia s-ar putea obţine cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, cu ajutorul ministerului turismului şi autorităţilor locale, în plus această investiţie ar contribui la dezvoltarea turismului în zonă, la fel ca şi în zona Mokra-Gora din Serbia. Şi acolo calea ferată înustă a fost desfiinţată în 1989. În 2000 un grup de pasionaţi au pornit o acţiune de reiniţiere a turismului în zonă. S-a alăturat şi ministrul turismului şi autorităţiile căilor ferate sârbeşti. Ei au trimis armata să cureţe terasamentul şi ministrul turismului a scos din rezervele statului şinele, traversele şi altor elemente necesare reconstrucţiei căii ferate. Au primit şi câteva locomotive tip L45H din românia care altfel dacă rămâneau în ţară, sfârşeau la fier vechi. Acum zona Mokra-Gora beneficează de vizita a peste 1.000.000 turişti pe an. Zona Mokra-Gora este cunoscută şi după 8-ul lui Sargan unde calea ferată coboară muntele înconjurând printr-un „8” şi trecând prin peste 20 de tunele.

Organizată de CFI Crişcior (Georg Hocevar)

Program cadru

Locul de întâlnire: Atelierele Centrale SA Crişcior, Str. uzinei Nr. 1, RO-337200 Crişcior- România

Citește mai mult…

Publicat de: - | 21/02/2010

Cu mocăniţa, pe Arieş

După-amiază senină și însorită. Pe o margine de cale ferată, un grup de oameni așteaptă un tren care n-a mai trecut pe-acolo demult. Așteaptă sceptici, nostalgici, povestesc, glumesc, vor sa vadă dacă-i adevărat, dacă după 40 de ani, după atâta amar de vreme, minunea se va întâmpla… Ceva mai încolo e gara, abandonata, cu încăperile care fuseseră altădată sala de așteptare, birouri, un ghișeu de bilete, distruse acum, și cu o plăcuța albastră, pe care scrie, abia vizibil, cu alb, Abrud. În fața gării, două fetițe blonde și-un băiețandru cu cozorocul de la șapcă întors șmecherește în sus, se joaca de-a conductorul, îmbiindu-i pe oamenii adunați pe peron: „Ia biletu, ia biletu! Te costa atâtica, ia și restul și hai poftim în vagoane, ca plecam!”. Biletele lor sunt flori galbene de păpădie, iar banii – fire de iarba. Joaca lor continua pe linia îngusta, de nici un metru lățime, pe care pornesc în sir indian, bălăngănindu-și mâinile în aer pentru a-și menține echilibrul, pufăind ca o locomotivă. Dar deodată, dinspre pădure răsună un alt șuierat, cu mult mai puternic și-adevărat, iar printre copaci, printre dealurile verzi și pline cu flori, apare, învăluit în aburii unui alt secol, un ditamai dinozaur din fier. Mocănița cu aburi!

Citește mai mult…

« Newer Posts - Older Posts »

Categorii