Postat de: - | 01/08/2010

CFF MARGINA

Calea ferata de la Margina cu ecartament de 760 mm a fost construita în anul 1911 în mai multe etape. Prima etapa a fost necesara pentru a rezolva transportul de lemn la fabrica de otet, care a fost înfiintata în anul 1910. Aceasta fabrica produce si în anul 2003 otet de fermentatie, dupa o tehnologie austriaca Frings. Zona aceasta a fost aleasa din mai multe considerente. În primul rând, fabrica avea acces la calea ferata cu ecartament normal Ilia  Iam  Iasenovo. Tot pe acolo trece si drumul de legatura între Ardeal si Banat precum si drumul transalpin Margina  Luncani  Rusca Montana. Toate aceste cai de comunicatie permiteau trimiterea otetului în toate statele europene în timp real.

Comuna Margina este amintita în câteva documente înca din anul 1300 si este atestata documentar în anul 1365, ca resedinta de district valah. Cetatea este cucerita în anul 1658 de catre turci si ramâne sub ocupatia otomana pâna la retragerea totala a turcilor,  ocupatie care nu prea lasa urme pozitive în cultura, constructii sau economie. În anul 1737 se construieste biserica din Margina cu mult mai târziu decât bisericile din Sintesti (1511), Breazova (1596), Costeiu de Sus (1548), Grosi (1508), Zorani (1507) si Nemesesti (1424).

În anul 1848 si 1849 trece prin Luncani generalul Bem care îsi exprima neutralitatea în ceea ce priveste bisericile ortodoxe din zona. De asemenea au mai trecut Kossuth Lajos, Szecheny, Istvan, Kmety, Dembinsky. Acestia erau în Poieni în data de 17-18 august 1848.

Pe un deal din apropierea satului Poieni îsi avea casa de odihna Mareasa (de la Maria Sa) Leopoldina, nasa copiilor lui Franz Josef. Aceasta venea în fiecare an, pentru o perioada de trei luni pentru a-si petrece vara în aceasta frumoasa zona. Ea a fost si proprietara padurilor din zona. A tinut foarte mult la oamenii din zona, chiar daca au fost români. Fiul ei care a murit într-un duel, pentru salvarea onoarei unei românce, a fost înmormântat într-o cripta la iesirea din satul Poieni, lânga calea ferata.. Si acum se vad ruinele castelului si ale criptei (cripta este într-o stare buna de conservare!).

Zona se dezvolta dupa terminarea drumului spre Luncani în 1858 când în zona se dezvolta prelucrarea fierului. În 1865 aici se produceau 1400 t fonta alba si pestrita, care era transportata peste munte la Otelul Rosu-Ferdinand.

Tot în Valea Bega Luncani se dezvolta producerea si prelucrarea sticlei la început în câteva cuptoare mici, apoi la marea fabrica de la Tomesti care este cea mai veche fabrica de producere si prelucrare sticla din Europa.

Calea ferata se construieste din punctul Cheia spre Margina. A fost proiectata sa transporte atât lemn cât si pasageri. A fost folosita si la transportul local de animale, fân si materiale de constructie. A avut urmatoarele statii:

•  Margina, unde era depoul de locomotive, atelier de întretinere si depozite de material lemnos.

•  Pietroasa la Km 15 si altitudine 279 m

•  Crivina la Km 21si altitudine 305 m

sursa: http://hcjv.8k.ro/cff_margina_poieni/cff_mar_poi.html


Responses

  1. Parintii mei au lucrat la fabrica de otet intre 1977-1982. La doi ani in 1980 am avut ocazia sa calatoresc cabina locomotivei cu aburi care tracta vagoanele de lemne. Este printre primele mele amintiri. De atunci sunt pasionat de trenuri. Dupa 32 de ani anul asta m-am intors la locyl primelor mele amintiri. Nici urma de sinele vechi a CFI. Fabrica e schelet doar


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: