Postat de: - | 26/11/2009

Prima cale ferata din tara

Prima cale ferata din România este cea care lega localitatile Oravita, Racasdia, Iam, Iassenovo, Bëlla Crkva (Biserica Alba), în lungime de 62,561 Km si care trecea de pe teritoriul României pe teritoriul sârbesc ca apoi sa revina în tara. Aceasta linie a fost initial construita pentru transportul carbunelui din Anina, Bocsa, Oravita la Dunare, unde urma a fi încarcat în vapoare, iar de acolo, în Imperiu. De aceea purta denumirea de Koklenbahn (linia carbunelui). Imperiul, având nevoie de mult carbune si apoi de minereuri, a adoptat un complex de masuri care sa duca la o dezvoltare extensiva si intensiva a zonei. Asa a fost erariul austriac din 31 octombrie 1846, care urgenta transportul carbunelui de la mina la utilizator. Erariul prevedea în prima etapa, constructia urgenta a unei cai ferate cu ecartament normal, cu tractiune cu abur, între Bazias si Oravita.

În acea perioada, Societatea de Navigatie cu Abur Dunareana (DDSG) a încheiat în 1837 cu exploatarile de carbune din Anina un contract pentru o cantitate mare de carbune pentru ca aici în zona, carbunele avea un continut scazut de sulf si cenusa dar cu o putere calorica ridicata, ceea ce îl facea sa fie egal cu cel adus din Anglia. Societatea Kaiser ferdinand Nordbahn a preferat acest carbune pentru ca era mai usor de procurat. Aceasta linie este data în exploatare  în prima faza doar pentru transportul carbunelui, în data de 21 august 1854, la numai 19 ani dupa prima cale ferata din Europa. Calea ferata a fost construita initial cu sine aduse din Austria, dar din 1851 s-au adus sine fabricate în laminoarele de la Resita. Sinele erau tip Vignole din otel pudlat de tip 26 (26,6 Kg/m liniar). Sinele aveau lungimea de 5,69 m, înaltimea de 92 mm, latimea ciupercii de 56 mm, iar latimea talpii de 100 mm. Fiecare pereche de sine erau montate pe sapte traverse cu ajutorul crampoanelor. Locomotiva tender sistem Engerth nr. 144 HERMANNSTADT Tip B2t-n2 construita în anul 1855 de Maschinenfabrik der Wien Gloggnityer Bahn pentru linia Oravita  Bazias. Constructia caii ferate începe în anul 1848, dar lucrarile sunt întrerupte, în acelasi an pentru o scurta perioada de timp în timpul revolutiei, ca apoi Societatea de Cale Ferata austriaca STEG, cu capital francez si austriac, sa finalizeze constructia în conditii mult mai bune decât a fost realizata linia Oravita Anina. Dupa aceasta inaugurare urmeaza linia Szeghedin Jimbolia Timisoara în 15 noiembrie 1857, în lungime de 114 Km, apoi linia Timisoara Stamora Moravita de 56 Km, diferita de calea ferata Timisoara Oravita Bazias Iassenovo Stamora Moravita care are un traseu mai lung cu 94 de Km. În data de 20 iulie 1858 complexul de cai ferate sunt racordate la Viena.

Pentru început sunt folosite 13 locomotive fabricate la Maschinerfabrik der Wien Glöggnizer Bahm, fabrica de material rulant apartinatoare Societatii STEG. Locomotivele aveau 24,6 tone, viteza maxima 60 Km/h si o putere de 220 CP. Acestea au fost aduse din Viena cu vaporul pe Dunare. Urmatoarele locomotive aduse în zona au fost construite la firma germana din munchen, J.A.Maffei. Dezvoltarea zonei si facilitatile create de calea ferata a dus la aparitia trenurilor de calatori. Primele trenuri de calatori aveau plecarea din Oravita la orele 7,00 dimineata si ajungeau la Bazias la orele 10,02. Înapoi din Bazias trenul pleca la orele 13,30 ca sa ajunga la Oravita la orele 16,38.

Pe acest traseu, statiile de cale ferata au fost: Oravita, Racasdia, Iam, Iassenovo, Biserica Alba, Bazias.  A existat si un tren accelerat Bazias Timisoara care facea legatura cu trenurile pentru Budapesta si Viena. Calea ferata a schimbat multe destine. În Bazias, în anul 1843 existau 10 locuitori, pentru ca în anul 1880 numarul localnicilor sa creasca la 516. Portul construit de austrieci în anul 1854 era al doilea ca importanta Gara Bazias în anul 1890 dupa Constanta, iar oficiul vamal de la Palanca a fost mutat la Bazias. Primul sef vamal a fost Iosif Brandstetter care avea un hotel, un restaurant si o nevasta pe care le pierde, în aceeasi ordine, într-o noapte la carti, dupa care se spanzura. Localitatea avea o viata tumultoasa. Era perioada când în gara Bazias soseau 21 de trenuri pe zi, pe lânga vapoarele si slepurile care veneau pe Dunare. Sosirea trenului de la Vârset prilejuia distractii care tineau toata noaptea.

Numai ca tot ceea ce a dus la dezvoltarea acestei zone dureaza pâna în anul 1880 când începe declinul. În acel an, Dunarea se revarsa si distruge în mare parte portul, calea ferata si casele. O parte din locuitori se muta la Orsova. Urmatoarea lovitura o primeste cu ocazia inaugurarii caii ferate Timisoara Orsova, care este urmata de amenajarea unui alt port la Dunare în zona Moldova Veche care preia o parte din traficul pe Dunare. Urmeaza cele doua razboaie mondiale, când zona este bombardata de artileria vaselor germane.

Lovitura de gratie o da însa instaurarea regimului comunist si racirea relatiilor dintre Gh.Gh. Dej si Tito. De la Bazias la Orsova se monteaza un gard înalt de sârma ghimpata, pazit zi si noapte de militari. Accesul la Dunare era interzis, aceasta pentru a nu se putea parasi ilegal tara. În perioada anilor 1950, când regimul comunist român îl considera pe presedintele Iosif Broz Tito (presedintele Iugoslaviei) un mare sovietic, vagoanele de cale ferata circulau în zona cu obloanele metalice sudate înspre zona de frontiera.

În anul 2005 în Bazias mai erau câteva case locuite în care traiesc 20 de familii. Gara a disparut, sina de cale ferata a fost demontata pe o portiune semnificativa, iar portul a ramas doar o amintire. Doar Mânastirea Bazias întemeiata de Sfântul Sava Nemonia în anul 1225 mai exista, desi a fost arsa de mai multe ori în documentele turcesti reapare în sec. al XVI-lea.

sursa: http://hcjv.8k.ro/cai_fer_si_fron/cai_fer_si_fron.htm


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Categorii

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: